Aşezare geografică

Localitatea Topolog este situată în partea centrală a Podişului Babadag, pe cursurile superioare ale râurilor Topolog şi Valea Rostilor, judeţul Tulcea. Distanţa Tulcea-Topolog este de 56 de km. Accesul rutier, pe direcţia Nord- Sud se face pe DN22A.

Comuna Topolog cuprinde şapte localităţi: Topolog – centru de comună, Luminiţa, Sâmbăta Nouă, Măgurele, Cerbu, Făgăraşu Nou şi Calfa.

Din punct de vedere arheologic, teritoriul comunei Topolog este deosebit de important pentru cunoaşterea istoriei antice nord – dobrogene. Toate localităţile comunei au intrat în circuitul ştiinţific, cu descoperiri care jalonează cronologic o locuire omenească neîntreruptă, încă din mileniul V. Agricultura este activitatea economica de bază a comunei, fiind susţinută de cele doua ramuri principale: cultura plantelor şi creşterea animalelor.

Zona oferind conditii bune pentru practicarea agriculturii, fiind strabatuta de mici cursuri de apa. Localitatea este un important centru viticol si de vinificatie.

Datorită climatului de stepă aici predomină rozătoarele şi păsările: popândăul, şoarecele, şobolanul de câmpie, orbetele mic, dihorul de stepă, iepurele, prepeliţa, potârnichea, dropia, coţofana, graurul şi altele. În pădurile din zona comunei se adăpostesc: căpriori, vulpi, veveriţe, mistreţi, arici, şopârle.

Drumul naţional DN 22A face legătura între comună şi celelalte localităţi din judeţul Tulcea.

Localitatea Luminita apartine de comuna Topolog si se afla la o distanta de 4 km de aceasta si 59 km de municipiul Tulcea.

Istoric, satul Luminita este prima data mentionat in Defterul Otoman din 1584, sub mumele de Rum– Begi.

Accesul in localitate se realizeaza rutier din drumul national DN22A, din comuna Topolog, apoi prin drumul judetean DJ222B.

Localitatea Sambata Noua apartine de comuna Topolog, la o distanta de 6 km de aceasta si 62 km de municipiul Tulcea. A luat fiinta in jurul anului 1860, fiind mentionata in 1867 in Tapiurile otomane, sub numele de Dayran. Satul este strabatul de de paraul Ramnicel (Hagi – Omer).

Accesul in localitate: rutier din drumul national DN22A, din comuna Topolog, apoi prin drumul judetean DJ222B.

Localitatea Magurele apartine de comuna Topolog, la o distanta de 6 km de aceasta si 62 km de municipiul Tulcea. Vechea denumire a satului este Aygir – Ahmed, mentionata in Defterul General din anul 1573.

Acces in localitate: rutier din drumul national DN22A prin drumul comunal DC37.

Localitatea Cerbu apartine de comuna Topolog, la o distanta de 7 km de aceasta si 63 km de municipiul Tulcea.  Initial, satul a fost locuit numai de etnici turci, de aici si vechea denumire Hagi– Omer.

Acces in localitate: rutier din drumul national DN22A, din comuna Topolog, apoi prin drumul judetean DJ222B.

Localitatea Fagarasu Nou apartine de comuna Topolog, la o distanta de 9 km de aceasta si 65 km de municipiul Tulcea. Mentionata istoric pentru prima oara in anul 1790, sub denumirea de Alamar, intr-o harta militara austriaca.

Acces in localitate: rutier din drumul national DN22A prin drumul comunal DC36.

Localitatea Calfa apartine de comuna Topolog, la o distanta de 9 km de aceasta si 65 km de municipiul Tulcea. Prima mentionare istorica a satului, sub numele de Ait– Calife, dateaza din anul 1573, in Defterul General. In anul 1850, Ion lonescu de la Brad mentioneaza satul sub denumirea de Kalfa. Biserica din localitate a fost construita in anul 1890.

Acces in localitate: rutier din drumul national DN22A prin drumul comunal DC36.

Istoric Topolog

La început, localitatea era compusă din două aşezări: Topal-ava şi Topal-Ak, adică Topologul Român şi Topologul Tătar, denumiri cu care apare pentru prima oară în Defterul General otoman din 1573. Sub denumirea actuală, Topolog, aşezarea este trecută în harta lui Zirbeck. În harta militară rusă din 1928, comuna apare ca Tunalo, pentru că în 1850 agronomul Ion lonescu de la Brad să menţioneze aici două localităţi alăturate: Topalong şi Topolog, cu menţiunea că cea din urmă era deja părăsită din cauza războiului ruso- turc din 1828- 1829. În prezent, denumirea localităţii noastre a rămas Topolog.

Judeţul Tulcea, ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, situată în extremitatea sud-estică a României. Înconjurat din trei părţi de apă, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu judeţul Constanţa.

Relieful judetului cuprinde, de asemenea, Horstul Dobrogean, rest al cutarilor hercinice, care se prezintă ca un platou tipic, ce determină existenţa a trei zone biogeografice: stepa, pădurea de stepă şi pădurea. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Tulcea au pus în lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani. Pe harta arheologică a judeţului, vestigiile culturilor Hamangia, Gumelniţa şi traco-dacică, ale cetăţilor geto-dacice şi marilor construcţii edilitare romane oferă importante mărturii documentare ale vieţii materiale ki spirituale pe aceste meleaguri.

Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in trei ramuri formand un pamant magic, Delta. Tulcea este un port de o lunga istorie construita pe ruinele cetatii romane Aegisus. Marginile orasului de pe malul drept al Dunarii sunt ca un amfiteatru. numele de Tulcea este folosit din secolul al XVII- lea. Parcurile si flora bogata dau orasului si imprejurimilor sale un aspect placut. Orasul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il detine Delta Dunarii si Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti. Cele mai importante rute sunt cele din delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor, paradisul pasarilor si  al florei formand un peisaj unic. Sub motto-ul „Delta Dunarii pentru noi si pentru posteritate” functioneaza Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.

 

Trasee turistice

  • Topolog comuna – Dealurile Ciucurovei, Ciolpanului, Dealul Mare (398m alt), Ozangele (341m alt)/râul Topolog Schitul „Sfânta Cruce  Topolog” (F)  în zona”Vraja Pădurii”;
  • Topolog sat Ciucurova – Podişul Slavelor/râul Ciucurova (Slava Cercheza) – Dealuri Ciucurovei (342m alt), Carierei, Dealul Mare (398m alt) – Mănăstirea ” Înălţarea Sfintei Cruci – Cerbu” (M) 2000, cazare + aşezământ social (casa pentru copii şi bătrâni);
  • Topolog sat Sambata Nouă – Dealurile Topologului – Dealuri: Ciolpan (359m alt), Osambei (332m alt)/râul Topolog – Topolog (lac) – Mănăstirea „Sfinţii Martiri Brâncoveni – Sâmbăta Nouă” 2009.

Vezi Obiective

 

Cea mai veche metiune o datoram consulului Andrei Taranowski, care, in jurnalul sau de calatorie catre Constantinopol din 1570, scria ca: «De la Chilia am navigat in sus pe Dunare… si am ajuns la un orasel cu numele de Tulcea». In 1582, negustorul englez John Newberie ne lasa si el informatia ca a ajuns la un targ… caruia i se spune Tulcea.

La 1595, Tulcea este consemnata si in harta lui Paulo Giorgici, iar marele carturar si calator turc Evlia Celebi (sec. XVII) e cel ce vorbeste despre Tulcea ca fiind un oras cu 600 de case locuite de valahi. Incepand cu sec. XVIII Tulcea este tot mai des mentionata in documentele si planurile cartografice.

Pe vremea lui Mircea cel Batran, Tulcea, impreuna cu toata Dobrogea, facea parte din Tara Romaneasca. Dupa moartea domnitorului si alti voievozi romani se vor interesa de aceasta zona pentru rolul sau strategic. Apoi, vreme de aproape 5 secole, orasul s-a aflat sub ocupatia imperiului turc. Din aceasta perioada va fi cunoscut sub numele de Tulcea, denumire intalnita prima data in anul 1595 pe o harta intocmita de genovezul Paolo Giorgici. Asupra semnificatiei numelui sau se mai poarta si azi discutii.

Cuvantul Tulcea ar proveni dupa unele ipoteze de la tulolana, caramida si ceapamant, adica denumirea data in acele timpuri dupa indeletnicirile locuitorilor care impanzisera dealurile cu caramidarii necesare oraselor mereu distruse. Nicolae Iorga crede insa ca tul ar fi de fapt numele unui bey local la care s-a adaugat terminatia cea precum si in alte cazuri: Casimcea, Hazamcea, etc.. Razboiul de Independenta ruso-romano-turc va aduce eliberarea orasului Tulcea de sub ocupatie turceasca. La data de 14 noiembrie 1878, Tulcea devine capitala judetului cu acelasi nume, fiind cel mai important oras al Dobrogei.

In decursul timpului, in special in perioada dintre cele doua razboaie mondiale si in prezent, din 1970 pana in anul 2007, municipiul Tulcea a cunoscut o dezvoltare economico-sociala continua, fiind al doilea oras ca importanta din Dobrogea

Situri arheologice, culturile Gumelnita si Hamangia, vestigii antice –  turism istoric

Arheologii au stabilit ca pe teritoriul actual al judetului Tulcea au fost scoase la iveala urme de locuire ce dateaza de peste 110.000 de ani ramarcandu-se vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica. Un alt punct de atractie il reprezinta cetatile geto-dacice si marile edificii ce consta in cetati si fortificatii romane. Aceasta cronologie se respecta aproape la toate localitatile tulcene  ce au deschise situri arheologice, majoritatea vestigiilor regasindu-se in ruinele cetatilor, unele fiind ridicate inca inaintea perioadei romane cum ar fi Cetatea Argamum  de la Daeni  ce are o vechime de peste 2700 de ani  si construita de grecii veniti dinspre Asia Mica. Ruine de cetati  destul de bine conservate exista si la Slava Rusa pe valea paraului Slava si anume Cetatea Ibida ce se pare ca a avut dimensiuni uriase ocupand aproximativ 25 de hectare, ori la Daeni, locatie a Cetatii Proslavita ridicata in timpul Imperiului Bizantin.

Locatii tulcene ce detin ruinele unor cetati antice sunt: Cetatea Dinogetia de la Daeni, ce a devenit in timpul Imperiului Roman  garnizoana militara adapostind legiunile romane, Cetatea Noviodunum de la Isaccea, construita ca garnizoana fluviala, Cetatea Heracleea de la Sarichioi, ridicata de genovezi si bizantini, Cetatea romana Halmyris de la Daeni (pe drumul judetean ce merge la Dunavatul de Jos), Cetatea Arrubium si Cetatea Troesmis (amintita in scrierile sale de poetul Ovidiu) de la Macin, ce initial au fost ridicate de geto-daci apoi fortificate de romani, ambele devenind garnizoane romane. Fortificatii romano-bizantine  intalnim si la Ostrov si Babadag (asezarea romana Vicus Novus). In locatiile descrise au fost descoperite urme de locuire ce corespund perioadei geto-daca, traco-geta, epoca fierului si epoca bronzului pana in epoca neoliticului primar sau chiar a paleoliticului preistoric. Asemenea urme s-au gasit si la Casimcea si Daeni. In orice caz, turistii ce doresc sa viziteze judetul Tulcea, vor avea surpriza sa gasesca multe vestigii cu portile larg deschise, gata sa-si primeasca vizitatorii.

Biserici si manastiri, moschei si geamii – turism religios

Turismul bisericesc si manastiresc e dat de prezenta diverselor edificii religioase. Astfel de edificii de cult vom intalni la: Manastirea Celic- Dele la Telita, manastirea Cocos la Daeni, Manastirea Upsenia la Slava Rusa. Avand in vedere particularitatile etnografice datorate faptului ca in  judetul Tulcea convietuiesc multe etnii si edificiile religioase pastreaza aceleasi aspecte. Asa ca pe langa bisericile romanesti de diferite confesiuni, vom intalni si biserici ortodoxe pe rit vechi ce apartin cultului rusilor lipoveni, moschee si geamii reprezentative cultelor comunitatii turco-tatara (Geamia Gazi-Ali – Pasa de la Babadag) si biserici greco – catolice a comunitatilor grecesti (spre exemplu la Izvoarele ). De remarcat in aceasta categorie Complexul Paleocrestin de la Daeni ce cuprinde o bazilica romana si o necropola ce contine mormintele a patru martiri nominalizati.

Etnografie si folclor – turism rural

Fiecare entitate ce formeaza populatia unei localitati si-a pastrat datinele si obiceiurile. Muzeul popular de la Enisala e  o mostra de pastrare a identitatii unei etnii ce traieste alaturi de romani, ca si in cazul comunitatii grecesti de la Izvoarele ce de secole isi serbeaza traditiile in fiecare an. Alaturi de reperele amintite, turistii meleagurilor tulcene au destule alternative: obiective cum ar fi puncte de belvedere cu imagini grandioase, uneori unice, ce se intalnesc in Ceatalurile Sulina si Chilia apoi locurile de varsare a Dunarii in Marea Neagra precum si plajele litorale ce s-au format in localitatile Sulina si Sf.Gheorghe, portul Macin, podgoriile de la Daeni si Babadag reprezinta alte zone de atractie

Turism in rezervatia naturala Muntii Macinului – fauna si flora

Turistilor ce agreaza drumetiile montane, le recomandam sase trasee turistice in lungime de cca 15  kilometri, omologate de organele tutelare spre a putea  calatori prin Muntii Macinului, in fapt o rezervatie naturala cu arii protejate, beneficiara unor zone de anduranta maxima, fara infrastructura turistica. Camparea se face in propriile corturi.  Reamintim ca Muntii Macinului, munti erodati de vremuri si cu inaltimi mici, apartin de Muntii Dobrogei, ce la randul lor reprezinta o parte a lantului preistoric al Muntilor Hercinici, cei mai vechi din Europa, formati cu mult timp inaintea Carpatilor. Zona  protejata dispune de o flora si o fauna aparte. Elemente ale acestei faune sunt deja pe cale de disparitie: jderul de piatra, balaurul, gusterul vargat, soparla dobrogeana, broasca testoasa de uscat, vipera dobrogeana cu corn, etc. Punctul optim pentru a accede la  traseele omologate este localitatea Greci.

Rute auto in judetul Tulcea

Cei aflati in postura de vizitatori ai judetului Tulcea au la indemana o multime de repere ce isi asteapta oaspetii. Exista posibilitati de cazare variate incepand de la hoteluri, pensiuni, cabane si campinguri dar si in hanuri sau la persoanele particulare. Principalele rute auto ale judetului Tulcea sunt: DN22, DN22A, DN22D, DN22E si DN22F.  Unica retea feroviara ce deserveste judetul este data de linia ce leaga municipiul Tulcea de judetul Constanta. In sprijinul transportului naval si aerian judetul Tulcea are si rute de transport fluvial pe Dunare precum si rute aeriene  deservite de aeroportul Tulcea (avioane de mici dimensiuni).